Bine de ştiut
Ciorapii din lână: noul aur din Roşia Montană
Totul a început în ultimele zile din 2013, când „tanti Ela” i-a croșetat lui Tică o pereche de ciorapi pe care a scris „Roșia Montană”. Tânărului i-au plăcut foarte mult șosetele și le-a făcut câteva fotografii, pe care le-a publicat pe Facebook. În doar două zile a primit peste 100 de comenzi. Atunci a hotărât că ar fi bine să extindă echipa de lucru. Pe celelalte doamne le-a găsit în Roșia, după ce a discutat cu localnicii. „În vreo două săptămâni am găsit peste 20 de doamne care să știe să croșeteze”, afirmă Tică.
2014 a fost anul de probă, în care Tică a vândut vreo 300 de produse, doar ca să vadă dacă oamenilor le plac articolele din lână și dacă există o cerere constantă. După ce produsele au trecut testul cumpărătorilor, Tică a hotărât să înființeze o firmă tip SRL-D. În noiembrie anul trecut a început să lucreze la magazinul online, iar acum vinde circa zece tipuri de produse. Pe stoc are peste 200 de articole.
Prețul produselor pleacă de la 19 lei, pentru o bentiță, și ajunge la 190 de lei, pentru o flanea. Doamnele lucrează acasă, iar Tică le duce lâna, care vine din Vrancea, dar trece prin Brașov, pentru prelucrare. După ce produsele sunt gata, tănărul le colectează, le etichetează, le ambalează și le trimite cumpărătorilor. Comenzile pleacă imediat după finalizarea produselor. „Facerea” unei perechi de ciorapi durează circa două zile. Tică a reușit să vândă peste 100 de articole în doar trei săptămâni de la deschiderea magazinului. Cele mai dorite produse de către clienți sunt ciorapii. „Cea mai mare comandă pe care am primit-o până acum, ca valoare, a fost în 2014. Atunci, o familie a comandat 30 de perechi de ciorapi”, precizează Tică. Produsele „Made in Roșia Montană” au ajuns în mai multe orașe din țară, dar și în Marea Britanie, Cehia, Austria și Spania.
Citește mai mult: http://goo.gl/AEQqi7
Austriacul care ne lasă de zece ani fără păduri
Gerald Schweighofer a venit în România în 2003 ca investitor străin, cu planul de a face afaceri cu lemn. A început cu o fabrică la Sebeş şi se pregăteşte să o deschidă pe a cincea. Astăzi, cam 89.000 de vagoane de tren pline cu buşteni intră anual pe porţile fabricilor sale. Într-un vagon de tren intră circa 45 de metri cubi de lemn, iar firma austriacului prelucrează anual circa patru milioane de metri cubi.
Deşi au circulat multe zvonuri despre el, omul de afaceri nu este implicat în nici o cercetare penală, nefiind suspectat de vreo încălcare a legii. Lucrează “nemţeşte”, cu documente, fără să taie vreun copac fără acte şi fără să cumpere vreun buştean “la negru”.
Este drept că a beneficiat încă de la început de oarecare ajutor din partea oamenilor politici de pe la noi, dar asta este altă poveste.
O lege l-a scos din Austria
Probabil că prin 2001, când era încă asociat cu marea companie italiană de exploatare a lemnului, Stora Enso Timber, Gerald Schweighofer nici nu auzise de Rădăuţi, Siret sau Sebeş. Însă o schimbare legislativă din Austria, care viza conservarea pădurilor şi exploatarea sustenabilă a pădurilor, era deja pregătită şi urma să intre în vigoare din 2002.
O altă lege l-a adus în România iar efectele vizitelor sale au început să se vadă. Cumva a reuşit să intervină pe lângă fostul prim-ministru Adrian Năstase pentru adoptarea în regim de urgenţă a două acte normative prin care s-au creat, practic, condiţiile demarării exploatării masive a fondului forestier de orice firmă din România sau de oriunde.
Citește mai mult: http://goo.gl/WcdGka
Politicienii, abonați la fondurile pentru mediu
Administraţia Fondului pentru Mediu este instituţia care colectează taxa de mediu. Teoretic, pentru a fi reinvestită în proiecte pentru protecţia mediului. ONG-urile pot accesa aceşti bani publici, dacă dovedesc că au proiecte bine puse la punct. În mod paradoxal, câştigătorii finanţărilor din partea statului sunt asociaţii înfiinţate peste noapte, care nu au nici cea mai mică legătură cu protecţia mediului, dar au conexiuni strânse cu politicienii. Asociaţiile cu experienţă în domeniul protecţiei mediului susţin că pierd pe nedrept finanţările oferite de stat.
În anul 2015, Administrația Fondului pentru Mediu a alocat aproape 5 milioane de euro unor ONG-uri, pentru realizarea de proiecte educaționale. Fondurile provin din taxa de mediu plătită de șoferi. Organizațiile ecologiste acuză însă instituția că a direcționat banii către asociații și fundații controlate de politicieni și de apropiați ai acestora.
Citește mai mult: http://goo.gl/whZXFC
Asociația Eco Bucovina 